Romale Muzeum

Muzeul tradiţiilor  meșteșugurilor și a culturii romilor se vrea un proiect ȋndrăzneţ pentru comunitatea Internaţionala a Romilor , deoarce acest popor nu a beneficiat pȃnă ȋn prezent de un Muzeu al tradiţiilor  meșteșugurilor  romi. Tradiţia trebuie păstrată și bine conservată, iar acest lucru se poate realiza doar prin magazionarea tuturor documentelor, a uneltelor tradiţionale ce urmază a fi expuse ȋn acest muzeu. Muzeul este conceput cu mai multe ȋncăperi, ȋn acestea vor fi prezentate  scene din viaţa romilor, dar ȋn special ale meșteșugariilor romi , care de atȃta timp au rămas unici datorită produselor rezultate din  mȃinile lor , ȋnsă cu cȃt evoluăm cu atȃt aceste meserii se pierd și odată cu ele și  arta de realizarea a acestora , iar generaţiile viitoare nu vor cunoaște aceste meșteșuguri . Romale Muzeu va prezenta toate castele de romii  representative etniei. Liderii Romilor din ȋntreaga lume vor fi angrenaţi ȋn acest proiect  și se vor implica ȋn strȃngerea de date și materiale pentru viitorul muzeu,  cum ar fi:
  • - cărţi scrise despre romii și documente care să ateste existenţa acestora;
  • -  unelte de prelucrare a metalului și lemnului , obiecte realizate cu ajutorul acestora:
  • -tablouri , statuete , poze  și haine tradiţionale ;
  • - căruţe , hamuri ,corturi ȋn care au trăit aceștea ;
-materiale documentare; In cadrul “ROMALE MUZEU” vor exista:
  • - ateliere unde să ȋnveţe copiii și tinerii meseriile tradiţionle,
  • -tabăra  anuală de tineret și schimb de experienţă cu alţi tineri din alte tări;
  • -bibliotecă cu cărţi despre  și pentru romii;
  • -prepararea mȃncăruriilor ca ȋn șatră și  ȋnvăţareadaritoriilor ale reţetelor tradiţionale;
  • -concerte de muzică romani și secţie de muzică;
  • -vizionare de filme și documentare despre romi și tradiţia lor ;
Muzeul Romane “VAST ROMANO” va fi structurat pe mai multe domeni,  fiecare domeniu va fi realizată cȃte o scenă care să reprezinte pe meșterii tradiţionali și uneltele lor , unelte pe care urmează să le achiziţionăm de la meșteșugar și care vor rămȃne ȋn patrimoniul muzeului.  Sălile multifuncţionale se pot trasforma ȋn săli de spectacol sau cinema ȋn care vizitatori pot viziona filme documentare și istorice din viaţa romilor,  dar și aspecte de la diferite evenimente din viaţa lor care cuprind  tradiţiile și obiceiurile. Mȃiniele romilor au reușit să-i facă cunoscuţi ȋn ȋntrega lume , datorită acestor ȋndeletniciri pe care le au.   Mȃinile lor au muncit cele mai grele muncii, dar mai ales ȋn munciile de jos , iar atunci cȃnd au fost ȋn robie acele mȃini crăpate de atȃta muncă au lucrat ȋn permanenţă neprimind ceva ȋn schimb,  nici măcar recunoștinţă pentru aceste eforturi  și nici scuze din partea celor care i-au asuprit. Mȃinile romilor i-au salvat și ȋn lagărele naziste ,deoarece aceste mȃinile erau unele binecuvȃntate de Dumnezeu , atunci cȃnd erau puse pe instrumentele muzicale sunau ȋntr-un fel diferit,  ȋncȃt ofiţerilor germani nu le veneau să omore și ȋi puneau să cȃnte pentru ei. La fel au scăpat și meșteri bijutieri , fierari care au fost crutaţi de naziști pentru că nu puteau să se lipsească de aceștia. Mȃinile Romilor se mișcau ȋn ritmul muzicii, erau cei mai rapizi dansatori iar degetele de la mȃini scoteau sunete deoasebite care trasformau un dans simplu ȋn specatacol. Nici de acești meșteri  nu se puteau despărţi naziști, boieri sau stăpȃni lor ȋn timpul robiei. Mȃinile Romilor pregăteau focul ȋnșatra, ȋl aprindeau ȋn cȃteva secunde iar tot acele maini aduceau lemnele din padure și le legau ȋn chinga lor specială care se numea briciri.  Mȃinile Romilor ,ȋn special ale femeilor erau cele care ȋntreţineau focul ȋn cosniţa –vindie unde se ȋnroșea cuprul și alte metale pe care meșteri le trasformau, foalele sau pișota se numeau aceste piei de capra făcute ca un burduf și care aveau o ţeavă de metal care se introducea ȋn foc, iar acel burduf prin inchidere și deschidere ca un acordeon ,sulfa ȋn foc și creștea intesitatea călduri pȃnă  ajungea metalul la gradul de ȋnrosire. Mȃinile femeilor au fost străpuse de zeci de ȋnţepături de ace pe zi ȋn timpul cȃt ele ȋși cuseau hainele tradiţionale . Tot acele mȃini aduceau găleţile de apă de la fȃntȃnă și ȋși hrăneau copii,iar după ce erau gata vasele de cupru și metale tot acele mȃini le curăţau și le dadeau acea sclipire de final de produs gata să fie vȃndut.  Mȃinile romilor au fost de multe ori legate de poliţie fără să fie vinovaţi, pentru eliberarea lor li-se cerea să predea salbele de aur pe care le aveau, sau bijuteriile  lor.  Mȃinile romilor au fost mult timp unite pe pietul lor cu scopul să ceară mila și ȋndurare cȃnd erau loviţi şi batjocoriţi, dar şi pentru a cere iertare lui Dumnezeu. Mȃinile Romilor nu au fost niciodată ȋngrijite, de cele mai multe ori aveau degetele ȋnţepenite , pastrȃnd forma cozi de ciocan , asta deoarece lucrau de dimineaţa devreme și pȃnă seara tarziu . Mȃinile Romilor au săpat în pământ bordeie pentru a avea o “locuinţă” în timpul deportări în Trasnistria şi cu acele mâini şi-au îngrpoat familile lor. Mȃinile  femeilor rome pregăteau mâncare delicioasă la foc de lemne şi fără a avea prea multe condiţi , fără să fie ajutate de către soţi lor,  trebuia să aducă apă şi lemne, le strângeau şi le cărau cu aceste mâini. Mȃinile  Romilor au confecţionat pentru agricultori uneltele şi vasele necesare în gospodăriile lor , tot aceste mâini reparau tot ce însemna vase şi vesela. Mȃinile Romilor au împletit nuiele cum numai ei o ştiu ,confecţionând mături de curte şi mobilier de grădină. Mȃinile Romilor ştiu cel mai bine să prelucreze plopul ,confecţionând din el  cele mai bune lingurii, fuse şi alte obiecte necesare în bucătărie.   Mȃinile femeilor  Rome împleteau părul în coafuri specifice tradiţiei , arătând prin această artă ststutul femei, după coafură se ştia  care femeie este căsătorită şi care este  fecioară.  MȃinileRomilor purtau în permanenţă un baston sau o bâtă pentru a se putea sprijini sau a se apăra de pericole.   Mȃinile romilor executau o sudura pe foc care putea concura cu sudurile făcute cu ajutorul aparatelor de sudura. Mȃinile Romilor trasformau  osul în obiecte de uz personal ,cum ar fi: pieptăn ,agrafe ,cercei şi multe altele. Mȃinile Romilor au avut  pălmile arse de la cuptoarele de cărămidă . Mȃinile romilor au modelat lutul pe care l-au pus în cuptoare speciale producând astfel renumita caramidă tigănească care a devenit un brend .       Mȃinile Romilor modelează pământul de turnătorie , topesc aluminiul şi fonta turnând cele mai bune ceaunuri , care au mare căutare .   Mȃinile Romilor florari ştiu să împletească florile şi să facă cele mai frumoase buchete de flori . Mȃinile Romilor gabori confecţionează cele mai bune burlane, scocuri pentru case dar şi acoperişuri din tablă . Mȃinile Romilor confecţioneaza cele mai bune hamuri şi curele din piele, căciuli şi haine din blană . Filmări ce trebuiesc făcute pentru a realiza materiale documentare:
  •  filmare la distilării de ţuica din Maramureş şi din Braşov ;
  • Filmari la casele gospodariilor şi ale ciobanilor care folosesc vase din cupru şi aluminiu;
  • La cărămidărie tigănesacă     ;
  • La turnat ceaunuri şi alte produse din aluminiu;
  • La rudarii din localitatea Băbeni şi din alte zone;
  • La împletitori de nuile şi mături din Mag şi Prislop;
  • Acasa la argintari şi bijutieri;
  • La romii ursari;
  • La stână, în timp ce băieşi tund oile ;
  • Femeile care confecţionează haine tradiţionale;
  • Turnat plumb şi bronz;
  • La cei care confecţionează mobilier din nuiele ;
  • La rudari confecţionat scocuri şi burlane, filmat echipa în timpul în care realizează acoperişuri;
  • Sudat pe foc cu coliş;
  • cum se face o vidie;
  • Pişotă din blană de capră dar şi din saci de hârtie şi carton;
  • Cum se pregăteşte porcul în perioada Crăciunului( mâinile care sarează carnea, mâinile care fac ranzele , afumatul cărni şi focul făcut pentru asta)
  • Lăutari vestiţi: acordeonişti ,ţambalişti,violonişti , pianişti ,etc;
  • Filmare la Beofon şi Laromet -cupru, alamă, etc;
  • Turnatoria Vâlcea şi Cluj.
Procese pe care VAST ROMANO  le va iniţia instituţiilor române şi  europene.
  • Mȃinile romilor sunt folosite în străinatate pentru muncă la negru şi sunt plătite la tarife mult mai mici faţa de cum sunt plătiţi oamenilor lor.
  • Ministerul Finanţelor încasează acize de la producători de alcool , producătorii au achiziţionat distilăriile de la Vast Romane fără să aibă posibilitate să încaseze legal aceste venituri care putea să le aducă la finalul munci o pensie de bătrâneţecea de Meşteşugar.                                                              Nu au plătit impozit la stat dar au generat impozite la bugetul de stat prin confecionarea acestor cazane si caldari care o dat cumoarate de client dela Romi  Incepeau  sa  Aduca Mari  Impozite  sit taxe  TAXE LA BUGETUL de stat. Vom interdieva si cita ca martori pe mari proipietari sau firme care au cumparat cazane dela memebri comunitati .
  • Toate casele si institutiile au beneficiat de scocuri si burlane dar si acoperisuri din tabla,inclusive Biserica si intrepinderi.Nici unui nu iau angajat sau sa le plateasca o taxa la viitoarea lor pensie ci sau multumit ca au beneficiate de munca ieftina si de calitate ,care lea generat apoi profituri acestora si implicit statul Roman a incasat impozite si inca incaseaza ,iar aceste venituri sunt generate de produsele executate de Romane vast.Potcovitul cailor si a diferite produse executate de romi prin forjare ,cum ar fi cuie tiganesti,scoabe,carlige burlane.
  • Romane vast a cositorit in toata era comunista si apoi dupa revolutie toate malaxoarele de paine si alte unstensile ,iar practice fara aceste operatiuni nu sar fi putut livra painea in magazine ,paine ce a fost taxata de statul roman,dar nici o data nu au recunoscut Vast Romane ca unici lucratori in acest domeniu.Mainile Romilor au fost arse pentru acesat opeartiune se facea manul si la o anumita temperature iar ei cu o carpa trebuia sa intinde prin frecare cositorul in straturi pe aceste ,toata acesat operatiune era facuta exclusive de Romi costorari dar acestia find platiti la negru si fara sa fie angajati macar zilieri ca sa poata sis a fi cotizat la vechime in munca.Practic acele maini au ajus la batranete sa fie intinse sis a cerseasc ,find umiliti si pierzandusi demnitatea si onoare.Mainile Romilor au salavat onoarea uzinei Indepedenta Sibiu cand acesti anu puteau trimite marfa ce o aveau comandata de Rusi ,din cauza ca nu puteau sa incida pori ce se formau dela forjarea cuprului si recipient presentaiu aceste defecte.Pna cand un angajat sa dus la Director si a spus ca stie niste tigani cu corturile pe malul Cibinului sic a acestia bat toata ziua cupru il intind si produsel acestora nu prezinta pori.A fost o rusine pentru ingineri si maistri cele mai mari uzine din ardeal ,dar au acespta lase romisa puna cortul in sectia acestor si leau reparat cazanele ,dar nimeni nu a avut voie sa stea langa ei sa vada procedura de lucru.

Programe Eramus

Erasmus+ este programul UE pentru educație, formare, tineret și sport. Bugetul său este estimat la 26,2 miliarde EUR. Această sumă reprezintă aproape dublul finanțării de care a beneficiat programul anterior (2014-2020). Programul pentru perioada 2021-2027 pune un accent puternic pe incluziunea socială, pe tranziția verde și pe cea digitală și pe promovarea participării tinerilor la viața democratică. Sprijină prioritățile și activitățile definite în contextul Spațiului european al educației, în Planul de acțiune pentru educația digitală și în Agenda pentru competențe în Europa. În același timp, programul
  • sprijină Pilonul european al drepturilor sociale
  • pune în aplicare Strategia UE pentru tineret 2019-2027
  • dezvoltă dimensiunea europeană în domeniul sportului.

Oportunități

Erasmus + oferă oportunități de mobilitate și cooperare în
  • învățământul superior
  • educația și formarea profesională
  • educația școlară (inclusiv îngrijire și educația timpurie)
  • educația pentru adulți
  • sectorul tineretului
  • și domeniul sportului.
Informații detaliate privind aceste oportunități, inclusiv criteriile de eligibilitate, sunt disponibile în ghidul programului Erasmus+.

Rezultate

Rezultatele programului Erasmus + sunt disponibile în rapoarte și culegeri de statistici, precum și pe platforma de proiecte Erasmus+. Aceasta include majoritatea inițiativelor finanțate prin program și o selecție de bune practici și povești de succes. Vast Romane va infinta clase speciale in care tineri din intreaga Europa sa vina sis a invete despre Traditia si mestesugurile noastre ale Romilor.Meserile traditionale au o istorie inca necunoscuta si ne aprofundata de membri comunitai si de cei din afara ei.Este necesar sa nu se piarda acesata traditie culturala si Mestesugara a Romilor iar tineri din Comunitatile de Romi vor putea veni la Sibiu in seseiuni de lucru si studiu ,unde vor putea viziona filme documentare,vor participa la Simpozioane sizile ale Culturi Romilor.Vor experimenta cum e sa traiesti intro satra sa poti sa iti pregatesti mancarea traditionala,sa inveti sa arta prelucrari metaleleor si a lemnului.Toata intrun singur loc Vast Romane.
  • Vast romane este un muzeu al Technici –Mestesugaresti a Romilor,si va avea sector tematic Satra in aier liber in Curtea Muzeului .
  • Corturi traditonale ,si carute si cai ,ateliere delucru si bucataria traditionala ,cuptoare de topit materialele si de pregatit mancare.
  • Gardul muzeului va fi din placi de platic avand imprimate fotografi din viata Romilor ,
  • Magazin de suveniruri,
  • Clase de cursuri intensive de invatarea limbi Romani.si Mestesuguri.
  • Seri de poiezie si muzica traditionala.
  • Afterschool si gradinita .
Periodic, in incinta Muzeului National Tehnic sunt organizate expozitii tematice, conferinte si simpozioane, evenimente speciale pentru copii si vizite ale elevilor in cadrul proiectului „Scoala altfel”, care pot asista aici la demonstatii tehnice si experiente aplicative inedite.    
DESCHIDE PREZENTARE IN FORMAT PDF